Ghiță antreprenoru’ către Vodafone corporatistu’

Asa ma cheama (Gheorghe), iar textul de mai jos nu e un pamflet.
Foarte originala campania cu ciobanul Vodafone. Cam 84% dintre tinerii sub 24 de ani prezenti pe Facebook au fost mega excitati de cum cresteau like-urile paginii lui Ghita anonimul-din-varf-de-munte, fara a intelege exact cine si cum le cumpara. A, ca acum vreo 15 de ani se intampla o campanie asemanatoare la XNet-ul lui Connex cu miere buna punct ro, zarzavat punct ro samd, nici nu mai conteaza, tinerii excitati de campania de azi erau pe vremea aia excitati de acadele, dar asta cu reciclarea campaniilor e o alta poveste.

Si mai originala e campania cu antreprenorul Vodafone. Vindem flori mai multe cu Vodafone, calatorim afara mai lin cu Vodafone, livram mai rapid cu Vodafone, Vodafone e peste tot, God e peste tot, ergo Vodafone is God. (Ma rog, stim asta cu totii, cel mai mare pacat e sa nu iti platesti factura la timp, arzi in iad ore bune, daca nu zile, pana cand fugi cu banii in dinti la o casierie de-a lor).

Erijarea asta in leader absolut e o componenta importanta a perceptiei pe care vrei sa ti-o conturezi in mintea publicului. Au inteles-o mai greu, dar se pare ca au inteles-o pana la urma. Cand a inceput campania “Power to you”, undeva prin 2010 parca, eram intr-o aparitie episodica la Scala JWT si am avut ocazia sa cunosc niste materie cenusie de-a clientului lor Vodafone. Intr-o dimineata, impreuna cu Demetra (toate numele si detaliile din acest pamflet sunt 100% reale si verificabile), ne-am imbracat frumos, ne-am parfumat si ne-am prezentat la corporatie spunandu-le asa:

Power is what employees offer and customers receive. Anume, Puterea venita dinspre ei ar trebui sa fie ambitie, inovatie, generozitate si sa ajunga la clientii lor in cel mai “pozitiv” inteles (daca pot spune asa).

Sugestia noastra a fost “sa nu vorbim acum de brandul Vodafone ca fiind cel care transfera POWER TO YOU, ci compania sa faca asta. Brandul este una din oportunitatile de manifestare a filozofiei companiei catre societate, catre clientii care in primul rand sunt cetateni, nu consumatori. De aceea, traducerea lui POWER TO YOU in relatia EMPLOYEE – CUSTOMER nu poate fi tratata ca o traducere de advertising intr-o relatie brand – customer. Nu trebuie sa vindem o idee constumatorilor, ci angajatilor, in primul rand. Respectiv, ideea ca oportunitatea lor din interiorul companiei SE REFLECTA in oportunitatea clientilor din comunitate/societate – prin orice actiune de Corporate Social Responsibility a companiei VDF Ro, prin orice actiune comerciala a brandului de servicii VDF, prin orice actiune B2B a companiei globale”. Si am incheiat prezentarea cam asa “Our POWER framework now joins people, culture, strategy, purpose and vision together, leading to the most ADMIRED company.”

Nu s-a intamplat nimic in 2010, probabil ca materia cenusie s-a mai deschis, iar acum PUTEREA, da, apare ca o putere Jedi oferita antreprenorilor.

Doar ca ce le-a scapat corporatistilor, e exact acea unitate in strategie, scop si viziune. Acel principiu al reflectiei intre oportunitatile pe care le are angajatul si de urma carora poate beneficia cetateanul de rand:

Oportunitatea angajatului sa reuseasca = Oportunitatea clientului sa se exprime liber
Oportunitatea angajatului sa inoveze = Oportunitatea clientului sa progreseze
Oportunitatea angajatului sa ofere/sa fie generos = Oportunitatea clientului sa se “deschida”
Oportunitatea angajatului sa puna umarul in echipa = Oportunitatea clientului sa se conecteze cu intreaga lume sau cu comunitatea.

Pot face ei campanii cu milioanele de euro, daca procesele din interior sunt orientate catre a creste EBIDTA si nu catre a creste valoarea relatiei cu cetateanul, tot degeaba.
Ce a facut sa imi vars frustrarea aici? E vorba de urmatoarele doua informatii care dovedesc mega sustinerea “breaking news”, “ti-se-poate-intampla-chiar-tie”, “doar-in-Romania” oferita de Vodafone lui Ghita antreprenoru:

  1. ai o taxa de reziliere a contractului de 150 de euro. Lucru de inteles, ma rog, mai ales daca beneficiezi de o oferta speciala – ai drepturi si responsabilitati. Daca esti persoana fizica, ti se ajusteaza aceasta taxa in functie de lunile ramase de abonament- fair enough; daca in schimb esti doamne fereste antreprenor, adica cum ar veni “client persoana juridica”, taxa nu se ajusteaza in functie de lunile ramase. Mai ai o singura zi de contract si ti s-a pus pata sa renunti la el? Platesti 150 de euro. De ce? Ask Mr. Vodafone, domnisoarele de la call center nu au stiut sa imi raspunda la primul “de ce”.
  2. exista procedura de a fi sunat la telefon si de a ti se prelungi contractul cu inca doi ani, in baza acordului dat telefonic. Iarasi, super sustinere, ce bine ma simt. Oh, stai un pic, nu iti spune nimeni ca se aplica iar punctul (1) de mai sus, chiar daca tu nu beneficiezi de vreo oferta mega speciala, chiar acum, doar pentru tine samd. Apare al doilea “de ce?” De ce as plati taxa de reziliere in situatia asta?

Domnul Toyota zice ca ar fi bine ca atunci cand incepi cu primul “de ce”, sa continui cu pana la cinci “de ce”-uri, pentru a vedea adevarata problema. Domnul Vodafone a lipsit la ora asta. Fara a se uita mai intai la procesele din curtea sa, i se pare mai cool sa faca campanii misto cu ciobani si alti antreprenori mai mici sau mai mari.

Iar mie mi se pare mai cool ca deja poti fi sunat pe adresa de mail, fie pe Google Hangout, fie pe FaceTime, fie pe ce-o mai fi, de ce as mai vrea sa am numar de mobil?